Cum poți ști dacă piticul tău face progrese la limba engleză

Ce ai învățat astăzi?

Mulți copii, mai ales preșcolarii și școlarii mici, nu dau detalii despre ceea ce învață la școală sau în timpul cursurilor particulare pe care le urmează, ceea ce îi face pe părinți să se întrebe daca ei chiar învață ceva acolo, dacă există progres, dacă ar trebui să facă ceva pentru a-și susține copilul să avanseze cu studiul.

Este normal să îți pui aceste întrebări pentru că un copil are propria perspectivă asupra modului în care se desfășoară cursurile de engleză pe care le face și față de școală în general.

„-Ce ai făcut azi la engleză?

-Bine!”

Și dialogul a luat sfârșit din punctul de vedere al copilului.

„-Ce cuvinte noi ai învățat?

-Multe!”

O întrebare cu răspuns aparent deschis dar pe care cel mic reușește să o transforme în una cu răspuns închis….

Ce poți face?

 

În primul rând poți să ai încredere și răbdare!

Încredere în copilul tău și în capacitatea lui de a absorbi ca un burete tot ceea ce i se oferă din punct de vedere educațional cu dragoste și pus într-o formă adaptată vârstei lui.

Pleacă întotdeauna de la premisa ca cei mici sunt predestinați să învețe. Spre deosebire de adulți, ei sunt la vârsta la care creierul lor nu face decât să adune informații, să le stocheze și apoi să înceapă să le proceseze. Mintea celor mici este ca și un hard disk nou de calculator……uman. La început hardul este gol, apoi el este transcris cu informație puțin câte puțin. Copiii sunt predestinați să învețe pentru că acesta este modul lor natural de a se adapta la mediu. Cu cât îi stimulăm cu mai multe informații cu atât îi ajutăm să formeze și să consolideze conexiuni (căi) cerebrale pe care le vor folosi apoi pe tot parcursul vieții.

Trebuie să ai răbdare pentru că învățarea unei limbi străine se întâmplă de obicei în mai mulți pași. Mai întâi facem cunoștință cu noțiunile noi, apoi le procesăm, le înțelegem, le atașăm sensuri, apoi le atașăm  etichete, reprezentate de cuvinte, expresii, locuțiuni, și abia după ce toate acestea s-au consolidat în mintea noastră începem să reproducem etichetele într-o formă cât mai apropiată de cea învățată și pe care o putem perfecționa în timp.

Desigur, sunt copii care parcurg pașii unul câte unul și copii care parcurg mai mulți pași odată. De ce aceste diferențe? Pentru că fiecare din noi este UNIC. Adică se va folosi de ceea ce învață în funcție de importanța pe care aceste noțiuni o capătă într-un anumit context, de cele mai multe ori cu legatură directă la capacitatea copilului de adaptare și de supraviețuire. Voi publica în curând și un articol despre motivația și motivarea învățării și folosirii unei limbi străine la copii pe care îl veți putea accesa și de aici.

În al doilea rând trebuie să ai încredere (și răbdare…)!

Atunci când ai ales un program de învățare a limbii engleze pentru copilul tău te-ai  documentat, ai întrebat alți părinți, ai citit despre cursul sau școala respectivă, eventual ai cerut părerea copilului despre cum se simte în acea ambianță și dacă este în largul lui acolo.

Probabil că te-ai interesat cine sunt profesorii și cum sunt aceștia pregătiți ca să lucreze cu cei mici, ce bază materială au la dispoziție și ce rezultate au avut în timp. Apoi ai făcut alegerea. După toate acestea cred că este important să creditezi această alegere, aceste persoane, această școală. Ai făcut o alegere documentată. Acum este indicat să ți-o asumi. Și nu vreau să spun că nu e bine să schimbi la un moment ceea ce ai ales dacă nu se validează. Ideea este ca de la început să susții în mod autentic școala, profesorul sau metodele de învățare odată alese. Îndoiala exprimată sau neexprimată referitoare la ele este imediat simțită de copil și interpretată ca un motiv de a se alinia sentimentelor tale contradictorii, ceea ce va submina eficiența învățării.

Ce înseamnă să le susții autentic:

  • -Să ai întotdeauna un discurs pozitiv si încurajator pentru copil atunci când vine vorba despre școala/manualele/metoda de lucru a profesorul lui de limba engleza
  • -Să îți exprimi entuziasmul personal cu privire la tot ce ține de ele, ca și cum ai fi chiar tu elevul.
  • -Să îți păstrezi atitudinea pozitivă în toate contextele și interacțiunile, nu numai de fața cu piticul implicat. O critică adusă într-o discuție cu alte persoane decât copilul, dar pe care cel mic o poate prinde din zbor este suficientă pentru a demonta tot ceea ce ați construit în interacțiunea directă cu el. Entuziasmul tău este echivalent cu entuziasmul lui față de cursurile urmate.

Cere detalii de la școală sau de la profesor

Chiar dacă cel mic nu îți spune în detaliu ce a învățat la o anumită lecție profesorul poate să o facă.

El îți poate arăta la ce lecție a ajuns, poate face o scurtă descriere a acesteia în ce privește cuvintele și celelalte noțiuni învățate și îți poate oferi tips and tricks pentru a le repeta acasă cu cel mic, cu scopul de a consolida ceea ce s-a predat într-o anumită perioadă. Fii mereu prezent, cere-i aceste detalii și cu siguranță se va bucura să ți le ofere. Sunteți parteneri cu un scop comun: acela al obținerii de rezultate optime pentru copilul tău! Tot profesorul poate oferi feedback despre progresul înregistrat de copil până la momentul respectiv, modul lui de învățare și modul în care a răspuns cerințelor din clasă.

Îți spun că cel mai eficient mod (dar nu și cel mai la îndemână pentru toți părinții, desigur!) de a-l învăța pe cel mic să vorbească în limba engleză este  să îi vorbești chiar tu (mama, tata, o altă rudă apropiată din familie) în limba engleză. Un articol despre această abordare aici.

Află de la profesor care a fost tema săptămânii, cuvintele sau noțiunile învățate și adu-le în activitățile zilnice pe care le faci împreună cu cel mic. Adu în discuție subiectul fără legătură directă cu școala ci poate cu o activitate zilnică din casă, o poveste citită, un film sau o carte, planuri de petrecere a timpului liber, etc. Astfel vei vedea cât a reținut, dacă recunoaște noțiunile, dacă le folosește, dacă le pune în propoziții simple, dacă le pune în context. Fiecare dintre acestea reprezintă un pas în plus în progresul pe care îl urmărești.

Ce poți să faci dacă tu nu știi engleza?

Te rog să nu te superi pe mine dacă îți spun că te poți folosi de această ocazie ca să o înveți! Este greu de crezut că nu îți folosește și ție, așa cum îi este de folos puiului tău! Chiar va fi distractiv să îi ceri să te învețe el pe tine ceea ce a aflat la școală. Copiii o fac cu multă plăcere și naturalețe. Nu sunt ei cei mai buni profesori ai noștri în general, în viața de zi cu zi? Am întâlnit bunicuțe care îmi povesteau cu entuziasm cum nepoțelele lor de vârstă preșcolară le „predau” acasă ceea ce au învățat de la profesor.

Iar dacă dintr-un motiv sau altul sugestia mea de mai sus chiar nu se poate aplica, îți recomand ca pur și simplu să îți asculți instinctul: copilul tău merge cu plăcere la cursuri sau folosește cu plăcere materialele pe care i le aduci? Revenim la primul paragraf: în acest caz trebuie să ai încredere. Cu siguranță există progres.

Alte situații în care poți afla cât a progresat micuțul tău

Trăim într-o societate în care ne întâlnim foarte des cu limba engleză vrem sau nu vrem:

Desene animate fără dublare și/sau subtitrare în limba română – de aici poți observa cât de mult înțelege copilul tău fără să i se traducă.

Povești și cântecele în limba engleză de pe YouTube sau alte resurse audio-video – la fel, poți  să îți dai seama de nivelul de înțelegere al copilului în funcție de răspunsul lui la ele și de complexitatea lor.

Excursii în străinătate, în care îl poți pune în situația de a „se descurca” să obțină informații, lucruri și servicii folosind limba engleză asimilată până atunci.

Teste și examene care pot evalua progresul

Foarte mulți părinți doresc să primească o evaluare independentă a progresului copilului lor dincolo de feed-back-ul profesorului și în contextul în care am fost educați cu toții că evaluarea se face prin testări scrise în care copilul va avea ocazia de a-și revărsa într-un test tot bagajul de cunoștințe acumulat sau prin participări la concursuri de limba engleză.

Este o formă de evaluare care se poate aplica numai copiilor care știu să scrie și să citească pe care personal nu o încurajez. De ce? Pentru că aduce copilul într-un context competitiv din care va deduce că nu este bun pentru că e el însuși ci este bun numai dacă dovedește că e bun. Pentru că numai cel care va avea punctajul cel mai mare va fi „cel mai bun” iar ceilalți, adică 99% dintre copii vor fi întotdeauna „mai puțin buni” și este foarte probabil să învețe de aici că niciodată nu va fi suficient de bun. Copilul este astfel adus într-un context în care întotdeauna trebuie să-și dovedească capacitatea împlicând subtil ideea că nu o are, deci niciodată nu o va avea dacă mereu trebuie să o demonstreze.

Nu insist mai mult aici cu această logică dar voi reveni asupra ei într-un alt articol.

De la vârsta scrisului și cititului de va ajunge inevitabil la testări scrise. În acest caz îți recomand să compari performanța demonstrată de copilul tău de la o testare la alta și să îl încurajezi să fie mai bun în competiția cu sine, nu cu ceilalți. Știu ca este foarte greu, dar te rog să ignori rezultatele colegilor de școală sau de concurs. Dacă poți nici nu încerca să le afli. În schimb discută cu puiul tău și motivează-l să progreseze de la un test la următorul, de la an la an.

Educația este o investiție pe termen lung într-o ființă umană. Implică-te, fii parte din ea și vei vedea rezultatele!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *